NOUTĂŢI
30 June 2016 ERA va implementa un proiect privind consolidarea profesiei de parajurist
Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații” a fost selectată de către Fundația Soros-Moldova pentru elaborarea unei Foi de Parcurs (Roadmap) privind instituţionalizarea profesiei de parajurist, asocierea profesională a acestora şi consolidarea sistemului de finanţare.
Astfel, experții ERA vor analiza în ce măsură actualul sistem răspunde necesităților juridice ale populaţiei, în special ale celor mai vulnerabile grupuri sociale. În baza analizei, se vor elabora recomandări și soluții pentru îmbunătățirea sistemului de acordare a serviciilor juridice primare prin intermediul reţelei parajuriştilor.
De asemenea, echipa ERA va analiza şi va expune avantajele şi dezavantajele instituţionalizării profesiei de parajurist, inclusiv statutul juridic, admiterea în profesie, angajarea/contractarea serviciilor, regimul fiscal şi de asigurare socială, cumulul de profesii, incompatibilităţi, conflicte de interese. Ulterior, vor fi propuse diferite forme juridice de organizare a Asociaţiei Parajuriştilor.
În sarcina experților mai este analiza practicii internaționale în domeniul acordării serviciilor juridice prin intermediul parajuriștilor, dar și a riscurile ce pot apărea în procesul de instituționalizare.
La final, ERA va elabora o Foaie de Parcurs, care va identifica ariile majore de intervenţie şi îmbunătăţire a sistemului de acordare a serviciilor juridice primare prin intermediul reţelei parajuriştilor, va stabili paşi concreţi pentru procesul de instituţionalizare şi constituire a Asociaţiei Parajuriştilor.
Documentul de politici va fi destinat în primul rând factorilor de decizie naţionali, respectiv Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat, dar şi potenţialilor donatori naţionali sau internaţionali, interesaţi să susţină serviciile de asistenţă juridică primară din ţară.
Parajuristul este persoana care se bucură de o înaltă stimă din partea comunităţii, are studii juridice incomplete sau studii superioare complete, nu practică activitate de avocat şi care, după o instruire specială, este calificat să acorde asistenţă juridică primară membrilor comunităţii. În prezent, 32 de parajuriști comunitari activează în tot atâtea localități rurale din toată țara.
Activitățile din cadrul proiectului implementat de ERA se înscriu în Parteneriatul regional pentru abilitarea juridică a categoriilor sociale defavorizate din Moldova – Shared Framework on Legal Empowerment in Moldova, gestionat de Programul de Drept al Fundației Soros-Moldova, în parteneriat cu Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, având finanțarea Fundațiilor pentru o Societate Deschisă.
Back to the list
O
29 June 2016 Cât costă nervii lăsați în aeroport
Autor: Corina Oprea, avocat, Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”
Pentru că suntem în perioada vacanțelor și tot mai mulți cetățeni aleg să călătorească cu avionul, e bine să fiți informați și pregătiți să vă apărați drepturile în fața companiilor aeriene. Dacă sunteți în situația în care zborul este anulat, suprarezervat sau întârziat considerabil, sunteți îndreptățit în a cere despăgubiri. Care sunt acestea și cum le puteți obține? Deși, aparent, dreptul pasagerilor pare a fi unul complicat și de neînțeles, regulile sunt foarte simple.
În Republica Moldova există o normă juridică în care sunt cuprinse regulile și drepturile pe care le aveți în calitate de pasager al transportului aerian – Hotărârea Guvernului din 08.11.2012 pentru aprobarea Regulamentului privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Această normă se aplică:
– pasagerilor care pleacă de pe un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova;
– pasagerilor care pleacă de pe un aeroport situat într-o ţară terţă către un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția cazurilor în care aceştia au primit indemnizaţii sau compensaţii şi au beneficiat de asistenţă în ţara terţă respectivă, în cazul în care operatorul aerian al zborului respectiv este un operator aerian din Republica Moldova.
Există și un regulament al Uniunii Europene (Drepturile pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare, a declasării, a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 261/2004) în care sunt scrise drepturile pe care le aveți în calitate de pasageri. Directiva europeană este aplicabilă dacă:
– decolaţi de pe orice aeroport situat în UE;
– aterizaţi pe teritoriul UE la bordul unei aeronave aparținând unui transportator aerian din UE sau Islanda, Norvegia ori Elveţia.
Refuzul la îmbarcare
Dacă vi se refuză îmbarcarea împotriva voinței dvs., operatorul aerian este obligat să vă acorde imediat despăgubiri și asistenţă.
Puteți fi și în situația în care vi se propune voluntar să renunțați la rezervarea pe care o aveți, desigur în schimbul unei indemnizații pe care o negociați pe loc cu operatorul aerian.
Întârzierea zborului
Dacă zborul întârzie mai mult de 5 ore aveţi dreptul la rambursarea costului biletului. Din momentul în care acceptaţi soluţia rambursării, compania aeriană este scutită de obligaţia de a vă asigura continuarea călătoriei sau de a vă oferi alt tip de asistenţă.
Compania aeriană are datoria să vă informeze asupra drepturilor de care beneficiaţi şi asupra motivelor refuzului îmbarcării, anulării zborului sau întârzierii prelungite a acestuia (în general, este vorba despre orice întârziere de peste 2 ore, cu excepţia zborurilor pe distanţe de peste 3 500 de km, caz în care se iau în considerare întârzieri de până la 4 ore).
Anularea zborului
Dacă zborul dvs. a fost anulat, aveți următoarele drepturi:
– să fiți informaţi despre anulare;
– să vi se ofere explicaţii privind posibilităţile de transport alternative;
– să vi se ofere asistenţă de către operatorul aerian și o redirecționarea deplasării cu un zbor alternative;
– să primiți o compensaţie din partea operatorului aerian.
Totuși, NU beneficiați de aceste drepturi în următoarele situații:
– dacă sunteți informaţi despre această anulare cu cel puţin două săptămâni înainte de ora de plecare;
– dacă sunteți informaţi despre această anulare într-un termen cuprins între două săptămâni şi şapte zile înainte de ora de plecare prevăzută şi vi se oferă o redirecţionare care să vă permită să plecați cu cel mult două ore înainte de ora de plecare prevăzută şi să ajungeți la destinaţia finală în mai puţin de patru ore după ora de sosire prevăzută;
– dacă sunteți informaţi despre această anulare cu mai puţin de şapte zile înainte de ora de plecare prevăzută şi vi se oferă o redirecţionare care să vă permită să plecați cel târziu cu o oră înainte de ora de plecare prevăzută şi să ajungeți la destinaţia finală în mai puţin de două ore după ora de sosire prevăzută.
Important: Operatorul aerian nu este obligat să plătească compensaţii, în cazul în care poate face dovada că anularea este cauzată de împrejurări excepţionale, care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile. Împrejurările excepționale sunt situațiile pe care compania aeriană nu le poate controla, cum ar fi condițiile meteo, greva angajaților, împrejurări politice, etc.
Ce trebuie să știți despre compensații și despăgubiri
Dacă nu vi se permite îmbarcarea, zborul este anulat sau ajungeţi la destinaţia finală, înscrisă pe bilet, cu o întârziere de peste 3 ore puteţi primi şi despăgubiri între 250 şi 600 de euro, în funcţie de distanţă. Așadar, pentru stabilirea distanţei se ia în considerare ultima destinaţie unde pasagerul urmează să sosească după ora prevăzută datorită refuzului la îmbarcare sau anulării zborului. E bine să știți, în cazul în care operatorul aerian vă oferă un zbor alternativ, cu un orar asemănător, valoarea despăgubirii poate să scadă cu 50.
Totodată, compania aeriană are obligațiunea de a vă oferi gratuit:
– mese şi băuturi răcoritoare, direct proporţionale cu timpul de aşteptare;
– cazare hotelieră;
– transportul dintre aeroport şi locul cazării (hotel sau altele);
– aveți dreptul la două apeluri telefonice gratuite şi de a trimite gratuit mesaje prin telex, fax sau e-mail.
Ce faceți dacă bagajul s-a pierdut sau a fost deteriorat
În cazurile în care bagajele pe care le-aţi predat la check-in sunt pierdute, deteriorate sau au sosit cu întârziere, aţi putea avea dreptul la o despăgubire din partea companiei aeriene, cu o valoare de până la aproximativ 1 220 euro (conform dreptului european). Pentru aceasta, trebuie să depuneţi o plângere în termen de 7 zile de la recepţionarea bagajului (sau 21 de zile, dacă bagajul întârzie). Eventualele acţiuni în justiţie trebuie înaintate în maxim 2 ani de la data primirii bagajului. Dacă transportaţi obiecte de valoare, puteţi înainta companiei aeriene o declaraţie specială contra cost, cel târziu în timpul formalităţilor de check-in. Acest fapt v-ar putea permite să obţineţi despăgubiri mai mari de 1 220 euro. Vă recomandăm, în astfel de cazuri, să încheiaţi o poliţă privată de asigurare de călătorie.
În ce situații nu aveți dreptul la despăgubiri
Totuși, sunt situații în care dvs. nu puteți cere despăgubiri de la compania aeriană. De exemplu:
– zborul a fost anulat din motive excepţionale, de exemplu din cauza condiţiilor meteo defavorabile;
– aţi fost informat că zborul este anulat cu 2 săptămâni înainte de ziua plecării;
– vi s-a oferit un zbor alternativ pe aceeaşi rută, cu un orar de zbor asemănător.
Chiar dacă nu aveţi dreptul la despăgubiri pentru circumstanţe excepţionale, operatorul trebuie să vă propună una dintre următoarele variante:
– rambursarea costului biletului (întreg sau corespunzător segmentului de zbor pe care nu l-aţi parcurs);
– o altă modalitate de transport până la destinaţia finală, cu prima ocazie;
– reprogramarea zborului la o dată aleasă de dvs. (în funcţie de locurile disponibile);
– să vă ofere asistenţa necesară pe durata aşteptării unui alt mijloc de transport.
Astea sunt, în linii mari, „regulile aeriene” de care trebuie să țineți cont. Cereți-vă drepturile și veți face parte din pasagerii care cer despăgubiri pentru prejudiciile ce le-au fost cauzate. În prezent, aceștia constituie doar 1%.
Back to the list
O
28 June 2016 Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații” are un nou avocat
Corina Oprea este noul avocat asociat junior al casei de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”. Avocata este specializată în litigii de drept comercial.
În prezent, ea mai este vicepreședinte al ONG-ului „Tinerii Europeni Federaliști” din Moldova, expert juridic și trainer în cadrul Centrului Național al Activiștilor în domeniul Drepturilor Omului (CNADO). Timp de aproape un an și jumătate, Corina Oprea a oferit asistență juridică „Ziarului de gardă”, în special cititorilor ziarului, și a scris articole pe diferite subiecte juridice.
Avocatul asociat junior al casei de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații” a obținut licența în domeniul Economie Generală și Drept și are titlul de master în Drept Economic. Doi ani la rând, în 2013 și 2014, Corina Oprea a fost desemnată cel mai bun student al Academiei de Studii Economice din Moldova. Mai mult, în 2013 a primit Bursa de merit a Guvernului Republicii Moldova pentru „Cel mai bun student al anului”, iar în 2012 a primit Bursa Moldcell.
Noul avocat asociat junior al ERA a mai făcut studii la Școala de Studii Avansate în Jurnalism și Școala Tânărului Lider Politic – ADEPT, și a fost formator la Institutul Național Democrat pentru Afaceri Internaționale (NDI Moldova).
Back to the list
O
15 June 2016 Dreptul de şedere permanentă în Republica Moldova – cerinţe şi proceduri (II)
Autor: Natalia Roșca Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”
După ce v-am prezentat cum și în ce condiții se obține dreptul de ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova, continuăm să vă informăm despre perioada de examinare a cererii pentru obținerea acestui drept, care sunt costurile, dar și în ce cazuri se anulează și se revocă dreptul de ședere permanentă.
Examinare a cererii de către Biroul Migraţie şi Azil
Biroul de Migraţie şi Azil examinează cererea în termen de până la 90 de zile calendaristice din data înregistrării acesteia, la finele căruia emite o decizie privind acordarea, fie privind refuzul acordării dreptului de şedere permanentă. Decizia se consemnează în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului.
Important! În cazul în care intenţionaţi să obţineţi dreptul de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova, urmăriţi ca cererea de acordare a acestui drept să fie depusă cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea permisului de şedere provizorie deţinut. În caz contrar riscaţi să fiţi sancţionaţi contravenţional, cu amendă de 50 de unităţi convenţionale – adică 1000 de lei, pentru încălcarea regimului de şedere în Republica Moldova, conform art. 333 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.
În cazul în care cererea depusă şi actele anexate nu corespund cerinţelor legale, Biroul de Migraţie şi Azil respinge cererea. Decizia de respingere a cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova, precum şi motivele care au stat la baza deciziei se comunică solicitantului în scris, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterii acesteia. Decizia de respingere a cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova poate fi contestată direct în instanţă de contencios administrativ.
Străinilor cărora li s-a respins cererea de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova li se poate acorda, la solicitarea lor, dreptul de şedere provizorie conform situaţiei de până la depunerea cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă, dacă îndeplinesc condiţiilor legale în acest sens. Cererea privind acordarea dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova poate fi depusă repetat, după înlăturarea motivelor care au condus la respingerea ei.
Costurile dreptului de ședere permanentă
Ca şi în cazul dreptului de şedere provizorie, obţinerea dreptului de şedere permanentă presupune achitarea anumitor taxe şi costuri. Taxele de stat şi cuantumurile acestora ce urmează a fi achitate în cadrul procedurii de obţinere a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova sunt stabilite de Legea taxei de stat și sunt următoarele:
– examinarea cererii de acordare a dreptului de ședere permanentă, pentru care taxa de stat este de 200 de lei;
– eliberarea permisului de ședere provizorie sau permanentă, pentru care taxa de stat este de 50 de lei.
Suplimentar taxei de stat, solicitantul dreptului de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova, va trebui să achite şi serviciile Biroului de Migraţie şi Azil pentru examinarea cererii privind acordarea dreptului de şedere permanentă. Costul acestui serviciu variază în dependenţă de termenul de examinare a cererii. Astfel, costul pentru examinarea cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă:
– în termen de 1 lună este de 400 de lei;
– în termen de 2 luni este de 200 de lei;
– în termen de 3 luni este de 100 de lei.
Ulterior, după obţinerea dreptului de şedere provizorie, străinul va trebui să solicite permisul de şedere permanentă – actul care va confirma şi-i va asigura exercitarea efectivă a dreptului său de şedere în Republica Moldova. Pentru aceasta, deţinătorul dreptului de şedere permanentă se va adresa la Î.S. „CRIS Registru”, fie la unul din oficiile sale teritoriale, unde va trebui să achite pentru serviciile prestate, tarifele stabilite prin ordin al ministrului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Costurile acestor servicii ale Î.C. „CRIS Registru” variază, de asemenea, în dependenţă de termenul în care se solicită prestarea lor. Astfel:
– pentru confecţionarea permisului de şedere permanentă: – 30 zile calendaristice – 350 lei + 50 lei; – 15 zile calendaristice – 530 lei + 50 lei; – 5 zile lucrătoare – 880 lei + 50 lei; – 24 ore – 1050 lei + 50 lei; – 8 ore – 1230 + 50 lei;
– pentru confecționarea permisului de ședere permanentă în caz de pierdere, furt sau deteriorare: – 30 zile calendaristice – 350 lei + 50 lei; – 15 zile calendaristice – 530 lei + 50 lei; – 5 zile lucrătoare – 880 lei + 50 lei; – 24 ore – 1050 lei + 50 lei.
Pentru informaţii suplimentare cu privire la taxele şi costurile prevăzute pentru serviciile Biroului Migraţie şi Azil, puteţi accesa pagina web oficială a Biroului Migraţie şi Azil.
Anularea şi revocarea dreptului la şedere permanentă în Republica Moldova
Dreptul de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova poate fi anulat sau revocat. Această competenţă îi aparţine Biroului Migraţie şi Azil, care poate anula sau revoca acest dreptul doar prin decizie motivată şi doar în anumite condiţii. Astfel, dreptul de şedere în Republica Moldova, acordat sau prelungit în condiţiile prezentei legi, poate fi anulat dacă:
– se constată ulterior că, la data acordării sau prelungirii dreptului de şedere, străinul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru a obţine acest drept;
– se stabileşte că unele acte care au stat la baza acordării dreptului de şedere sunt falsificate.
Revocarea, adică retragerea, dreptului de şedere provizorie în Republica Moldova poate avea loc doar în unul din următoarele două cazuri:
– în urma verificărilor efectuate de structura specializată a Biroului de Migraţie şi Azil sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai întruneşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i s-a acordat acest drept;
– se constată că străinul a încălcat reglementările vamale sau reglementările privind frontiera de stat.
Decizia privind anularea sau revocarea dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova se aduce la cunoştinţă străinului care se află pe teritoriul țării noastre, în scris, de către Biroul Migraţie şi Azil, în termen de 3 zile.
Back to the list
O
14 June 2016 Dreptul de şedere permanentă în Republica Moldova – cerinţe şi proceduri (I)
Autor: Natalia Roșca Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”
Continuăm discuţiile iniţiate la început de săptămână ce au ca obiect dreptul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova şi anume dreptul de şedere permanentă în ţara noastră.
Cine poate obţine dreptul de şedere permanentă în Moldova
Legea, şi ne referim aici la Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor, spune aşa: dreptul de şedere permanentă se acordă străinului „titular al dreptului de şedere provizorie”. Această expresie trebuie înţeleasă în sensul că la momentul acordării dreptului la şedere permanentă, străinul trebuie să deţină legal dreptul de şedere provizorie în Republica Moldova.
Cum şi în ce condiţii se obţine dreptul de şedere permanentă în Moldova
Dreptul de şedere permanentă se acordă la cerere, adică nu intervine de drept, în virtutea unor circumstanţe. Străinul care deţine dreptul de şedere provizorie în Moldova trebuie să întrunească mai multe condiţii, pentru ca să poată primi dreptul de şedere permanentă în ţara noastră. Și anume:
– să deţină dreptul de şedere provizorie legală şi continuă pe teritoriul Moldovei un anumit termen, prevăzut de lege, astfel: – în cazul străinilor căsătoriţi cu un cetăţean al Republicii Moldova – acest termen este de cel puţin 3 ani; – în cazul străinilor din alte categorii – termenul este de cel puţin 5 ani;
– să facă dovada faptului că deţine mijloace suficiente de întreţinere. Această condiţie nu este impusă străinilor căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova;
– să dispună de spaţiu de locuit;
– să vorbească limba de stat la un nivel satisfăcător;
– să îndeplinească în continuare condiţiile de intrare în Republica Moldova şi anume cele indicate la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e) şi f) din Legea privind regimul străinilor, adică: – să posede un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat de Republica Moldova, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se prevede altfel, să prezinte documente care justifică scopul intrării; – să nu fie incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interdicţiei de intrare în Republica Moldova sau care au fost declaraţi indezirabili; – să nu prezinte pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică;
– să nu fi intervenit, în perioada şederii în Republica Moldova, nici unul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c), d), e), g), h) şi i) din Legea privind regimul străinilor, mai exact: – organizaţiile internaţionale al căror membru este Republica Moldova sau autorităţile publice care desfăşoară activităţi de combatere a terorismului semnalează că aceştia finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism; – există indicii că acesta face parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri; – există indicii să se presupună că străinul a săvârșit sau că a participat la săvârșirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război, ori a unor crime contra umanităţii, prevăzute în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte; – a prezentat informaţii false la perfectarea documentelor de intrare în Republica Moldova; – a săvârșit infracţiuni în perioada unor alte şederi în Republica Moldova ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean al Republicii Moldova şi are antecedente penale nestinse; – a introdus ori a încercat să introducă ilegal în Republica Moldova alţi străini, ori este implicat în traficul de fiinţe umane; – a încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova;
– să nu aibă în ultimii 3 ani antecedente penale.
În cazul străinilor căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova, o condiţie obligatorie este ca durata căsătoriei să fie, în mod obligatoriu, de cel puţin 3 ani. În cazul în care durata căsătoriei sale este mai mică de trei ani, străinul trebuie să deţină dreptul de şedere provizorie legală şi continuă pe teritoriul Moldovei de cel puţin 5 ani. Legea prevede că străinilor a căror şedere este în interesul Republicii Moldova li se poate aproba acordarea dreptului de şedere permanentă fără îndeplinirea condiţiilor indicate mai sus. Când vorbim despre străinul minor, în cazul în care ambii părinţi deţin deja dreptul de şedere permanentă pe teritoriul Moldovei, minorul obţine stabilirea domiciliului în ţara noastră concomitent cu părinţii săi. Străinul minor are dreptul să obţină stabilirea domiciliului în Republica Moldova şi în cazul în care numai unul dintre părinţi are drept de şedere permanentă dacă se află la întreţinerea acestuia. De asemenea, dreptul de şedere permanentă se acordă şi străinilor care, conform legislaţiei în vigoare, beneficiază de dreptul la dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere şi dispune de spaţiu de locuit, vorbeşte limba de stat la un nivel satisfăcător şi nu a avut în ultimii 3 ani antecedente penale.
Când încetează dreptul la şedere permanentă în Republica Moldova
Dreptul de şedere permanentă, în pofida cuvântului „permanent” în denumirea sa, poate, totuşi, să înceteze şi se întâmplă în următoarele situaţii:
– când străinul, deţinător al dreptului de şedere permanentă, cere încetarea acestuia;
– când străinul pleacă din Republica Moldova pentru a-şi stabili domiciliul pe teritoriul unui alt stat;
– în cazul absenţei străinului pe teritoriul Republicii Moldova în o perioadă mai mare de 12 luni consecutive;
– în cazul declarării străinului persoană indezirabilă.
În cazul în care străinul a lipsit de pe teritoriul Republicii Moldova o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, acesta poate reveni cu o nouă cerere de acordare a dreptului de şedere permanentă în Moldova, doar după o şedere provizorie legală şi continuă de 12 luni pe acest teritoriu. Cum solicităm acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica MoldovaAşa cum spuneam mai sus, dreptul de şedere permanentă pe teritoriul Moldovei se acordă la cerere. Conform legii, cererea de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova se scrie în limba română şi se depune personal la Biroul de Migraţie şi Azil, care este autoritatea competentă pentru străini. La cererea de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova, așa cum prevede legea, se anexează următoarele acte:
– certificatul de stare civilă;
– documentul valabil pentru trecerea frontierei de stat;
– actul ce confirmă deţinerea legală a spaţiului de locuit;
– actul ce confirmă mijloacele de întreţinere;
– cazierul judiciar sau un alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine;
– certificatul medical, din care să rezulte că străinul nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
– dovada asigurării medicale.
Atenţie! Pe pagina web oficială a Biroului Migraţie şi Azil, puteţi găsi informaţii privind actele exacte ce urmează a fi depuse pentru obţinerea dreptului de şedere permanentă în RM:
– cerere de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova, de forma stabilită;
– originalul şi copia paşaportului naţional, cu menţiunile corespunzătoare aplicate de organul de control al frontierei de stat;
– copia permisului de şedere şi a deciziei de acordare dreptului de şedere;
– originalul şi copia certificatului de căsătorie, pentru străinul căsătorit;
– originalul şi copia buletinului de identitate valabil al cetăţeanului Republicii Moldova;
– copia certificatului de naştere al copilului;
– dovada justificării şederii permanente pe teritoriul Republicii Moldova;
– dovada dreptului la dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere, dacă este cazul;
– certificat ce atestă nivelul de cunoaştere a limbii de stat, eliberat de Ministerul Educaţiei;
– dovada spaţiului de locuit (declaraţia autentificată notarial a proprietarului sau, după caz, copia contractului de vânzare-cumpărare a locuinţei);
– cazier judiciar din ţara de origine legalizat/apostilat (în modul stabilit), tradus în limba de stat şi autentificat notarial sau consular;
– certificat medical care atesta grupa sanguină;
– copia asigurării medicale;
– dovada mijloacelor de întreţinere în cuantumul corespunzător categoriei dreptului de şedere solicitat, cu excepţia străinilor căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova;
– o fotografie color 3×4.
Putem observa că lista actelor de pe pagina Biroului Migraţie şi Azil diferă de cea stabilită de lege. Astfel, pentru a nu întâmpina dificultăţi la depunere, dar şi pentru a face economie de timp în procesul de obţinere a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova, vă sugerăm, anterior depunerii actelor pentru obţinerea dreptului de şedere permanentă, să verificaţi informaţia, accesând pagina web a autorității sau să apelați un reprezentant competent al Biroului. Datele de contact ale Biroului Migraţie şi Azil le puteţi găsi pe pagina web.
Back to the list
O
13 June 2016 ERA caută stagiar pentru obținerea licenței de avocat
Biroul asociat de avocați „Efrim, Roșca și Asociații” este în căutare de stagiar pentru obținerea licenței de avocat.
Experiență profesională și studii:
– studii superioare în domeniul dreptului;
– cunoașterea fluentă a limbii române, a limbii ruse și a limbii engleze;
– cunoașterea aplicațiilor MS Office la nivel avansat (Word, Excel, PowerPoint);
– experiența de lucru constituie un avantaj.
Competențe personale/profesionale:
– abilități de analiză şi argumentare juridică;
– capacitate de organizare personală şi concentrare;
– capacitate de a lucra în echipă;
– capacitate de folosire eficientă a timpului;
– flexibilitate, perseverență, creativitate, ambiție;
– inițiativă, autocontrol, autodezvoltare;
– orientarea spre rezultat.
Ofertă (bonusuri, beneficii):
– posibilitatea de formare şi dezvoltare profesională;
– oportunitatea de a fi implicat în dosare complexe şi de a acumula experiență alături de o echipă de avocați cu o considerabilă experiență şi pregătire profesională;
– mediu de lucru plăcut.
Candidații interesați să ne cunoască sunt rugați să ne transmită CV-ul şi Scrisoarea de intenție până la data de 15 iulie 2016, la adresa de e-mail: careers@era.md.
Back to the list
O
Stagiar ERA pentru perioada de vară (internship)
Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații” primește stagiar pentru perioada de vară.
Cerințe:
– studii în domeniul dreptului: anul III sau anul IV de studii universitare;
– cunoașterea fluentă a limbii române, a limbii ruse și a limbii engleze;
– cunoașterea aplicațiilor MS Office la nivel avansat (Word, Excel, PowerPoint).
Competențe personale/profesionale:
– abilități de analiză şi argumentare juridică;
– capacitate de organizare personală şi concentrare;
– capacitate de a lucra în echipă;
– flexibilitate, perseverență, creativitate, ambiție;
– inițiativă, autocontrol, autodezvoltare.
Ofertă (bonusuri, beneficii):
– posibilitatea de formare şi dezvoltare profesională;
– oportunitatea de a acumula experiență alături de o echipă profesionistă.
– potențiala angajare la sfârșitul perioadei de stagiere.
Candidații interesați să ne cunoască sunt rugați să expedieze CV-ul şi Scrisoarea de intenție până la data de 15 iulie 2016, la adresa de e-mail: careers@era.md.
Back to the list
O
8 June 2016 Cum obține un cetățean străin permis de muncă în Republica Moldova
Autor: Dina Zamfirova Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”
Pe teritoriul Republicii Moldova străinii îşi pot desfăşura activităţile de muncă în baza unui permis de şedere provizorie în scop de muncă. Decizia privind acordarea dreptului la muncă se emite de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Aceasta serveşte drept temei pentru emiterea deciziei privind acordarea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă, în privința căreia decide Biroul Migrație și Azil de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Dreptul la muncă şi dreptul de şedere provizorie în scop de muncă se acordă următoarelor categorii de persoane:
– lucrătorilor imigranţi;
– lucrătorilor detaşaţi;
– lucrătorilor sezonieri;
– lucrătorilor frontalieri;
– altor categorii prevăzute de acordurile bilaterale în domeniu semnate de Republica Moldova cu alte state.
Cine obţine dreptul la muncă fără avizul ANOFM
– Străinii invitaţi la muncă de către Guvern sau de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, specialiştii sosiţi în baza acordurilor în domeniu la care Republica Moldova este parte, precum şi străinii sosiţi la muncă în cadrul proiectelor investiţionale ce prezintă interes pentru economia naţională;
– Străinul care a înfiinţat o întreprindere/organizaţie/instituţie înregistrată în Republica Moldova sau conducătorul acesteia, precum şi asociatului sau acţionarului întreprinderii/organizaţiei/instituţiei respective li se acordă dreptul la muncă fără avizul ANOFM.
Condiţiile de acordare a dreptului de şedere provizorie lucrătorului imigrant (conducător al unităţii economice, lucrător frontalier, sezonier şi detaşat):
– conducătorul întreprinderii/organizaţiei/instituţiei sau reprezentantul împuternicit al acestuia depune la Ghişeul Unic de documentare a străinilor o cerere, conform modelului de pe site-ul Biroului Migrație și Azil ( Chișinău, bd. Ştefan cel Mare 124, et. 2, bir. 225, telefoane: 022-27-72-34 / 022-27-24-87);
– demersul întreprinderii/organizaţiei/instituţiei, disponibil pe site-ul www.bma.gov.md;
– originalul şi copia paşaportului naţional al străinului, cu menţiunile corespunzătoare aplicate de organul de control al frontierei de stat (ce confirmă data şi locul trecerii frontierei de stat), şi copia de pe viza de lungă şedere (pentru străinii care intră în bază de vize);
– avizul favorabil privind invitarea în scop de muncă a lucrătorului imigrant, eliberat de ANOFM;
– copiile documentelor de constituire a întreprinderii (extrasul recent din Registrul de Stat al persoanelor juridice, licenţa privind genul de activitate);
– copia contractului individual de muncă (cu excepţia conducătorului unităţii economice);
– actele ce confirmă activitatea întreprinderii (copia raportului financiar pentru ultima perioadă de gestiune);
– copia actului de studii sau a documentului ce confirmă calificarea specialistului invitat la muncă, tradus în limba de stat şi legalizată sau apostilată în condiţiile legislaţiei în vigoare (cu excepţia conducătorului unităţilor economice);
– dovada spaţiului de locuit (declaraţia autentificată notarial a proprietarului, copia contractului de vânzare-cumpărare a locuinţei);
– cazier judiciar din ţara de origine legalizat/apostilat (în modul stabilit), tradus în limba de stat şi autentificat notarial sau consular;
– grupa sanguină;
– copia asigurării medicale pentru cel puţin 3 luni;
– dovada mijloacelor de întreţinere în cuantumul corespunzător categoriei dreptului de şedere solicitat (cu excepția investitorilor străini);
– 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe un fundal deschis şi uniform.
La depunerea actelor se prezintă două dosare identice. Nerespectarea termenului de depunere a cererii se sancţionează, conform prevederilor art. 333 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.
Prelungirea dreptului la muncă
Permisul de şedere provizorie în scop de muncă se eliberează pentru un nou termen în baza deciziei privind prelungirea dreptului la muncă şi a deciziei privind prelungirea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă, dacă au fost respectate condiţiile iniţiale de eliberare. Condițiile de prelungire a dreptului la muncă sunt identice cu cele pentru acordarea dreptului de şedere provizorie lucrătorului imigrant, permisul se obține la cererea angajatorului (condițiile sunt menționate mai sus). Actele se depun cu 30 de zile înainte de expirarea termenului de şedere. Investitorii străini au posibilitatea prelungirii dreptului de ședere pentru un nou termen în condițiile schemei de mai jos:
Pentru examinarea cererii privind acordarea/prelungirea dreptului la muncă, străinii vor achita taxa pentru serviciul prestat de către autoritatea competentă, plus taxa de stat în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat.
Costul și durata prestării serviciului
Prin urmare, pentru acordarea dreptului la muncă se va achita 1440 lei pentru examinarea cererii în termen de până la 30 zile și taxa de stat în mărime de 20 lei. Pentru prelungirea dreptului la muncă se va achita 740 lei și 20 lei taxa de stat. Deciziile privind acordarea dreptului la muncă şi a dreptului de şedere provizorie în scop de muncă se emit în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii, pe o perioadă de până la 1 an, cu posibilitatea prelungirii pentru un nou termen. Pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de şedere provizorie în scop de muncă se declară la autoritatea competentă pentru străini în termen de 3 zile de la data constatării. Desfăşurarea activităţii de muncă de către cetăţeni străini sau apatrizi, aflaţi provizoriu în Republica Moldova, fără permis de şedere în scop de muncă eliberat în modul stabilit de legislaţie se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale (de la 1000 la 2000 de lei), potrivit Codului contravențional al Republicii Moldova.
Back to the list
O
7 June 2016 Dreptul de şedere provizorie în Republica Moldova – cerinţe şi proceduri (II)
Autor: Natalia Roșca Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”
Prelungirea dreptului de şedere provizorie: când şi cum poate fi obţinută
La expirarea termenului pentru care a fost acordat dreptul de şedere provizorie, străinul poate solicita prelungirea dreptului la şedere provizorie în Republica Moldova. Biroul de Migraţie şi Azil poate accepta prelungirea acestui drept dacă sunt respectate cumulativ următoarele cerinţe:
– străinul întruneşte în continuare condiţiile de intrare în Republica Moldova prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b), c), e) şi f) – cele care le-am enunțat anterior;
– nu a intervenit, pe perioada şederii în Republica Moldova, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c), d), e), g), h) şi i);
– posedă document de trecere a frontierei de stat valabil în perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de şedere în Republica Moldova;
– solicită prelungirea dreptului de şedere în acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza şi dreptul de şedere în al cărui temei se află pe teritoriul Republicii Moldova;
– a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în Republica Moldova;
– face dovada spaţiului de locuit pe toată perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de şedere provizorie, precum şi dovada asigurării medicale, în modul stabilit.
Cererea prin care se solicită prelungirea dreptului de şedere provizorie se depune, de asemenea, la Biroul Migraţie şi Azil, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care i s-a aprobat şederea. La ea se anexează aceleaşi acte care trebuie anexate la cererea de solicitare a dreptului de şedere provizorie.
Procedura de examinare a cererii de prelungire a dreptului de şedere provizorie este aceeaşi ca şi în cazul examinării cererii de acordare a acestui drept. Trebuie să menţionăm că, în cazul examinării cererii de prelungire a dreptului de şedere provizorie, solicitantul poate fi chemat la interviu, iar neprezentarea în termen din motive imputabile acestuia poate constitui motiv de respingere a cererii.
Cât costă dreptul de şedere provizorie
Conform Legii nr. 200 privind regimul străinilor, examinarea cererii de acordare şi a celei de prelungire a dreptului de şedere provizorie se face contra unei taxe de stat stabilite prin lege, şi anume prin Legea taxei de stat nr. 1216. Taxa de stat pentru examinarea unei cereri de acordare sau de prelungire a dreptului de şedere provizorie de către Biroul de Migraţie şi Azil este de 180 de lei.
Punem în evidenţă faptul că examinarea cererii de acordare/prelungire a dreptului de şedere provizorie este un serviciu prestat contra plată. În consecinţă, suplimentar taxei de stat, străinul care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere provizorie va achita şi costul acestui serviciu, care se stabileşte de Guvern.
Actul prin care se stabilesc costurile serviciilor prestate de Biroul Migrație și Azil este Hotărârea Guvernului nr. 896 pentru aprobarea Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate contra plată, precum şi a Regulamentului cu privire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea acestuia.
Conform ultimelor date, costul serviciului de examinare a cererii de acordare/prelungire a dreptului de şedere provizorie într-un termen de 30 de zile este de 90 de lei. În cazul în care se doreşte examinarea acestor cereri într-un termen de până la 10 zile – costul de examinare creşt. Astfel:
– pentru examinarea cererii de acordare a dreptului de şedere provizorie este de 169 de lei, iar
– pentru examinarea cererii de prelungire a dreptului de şedere provizorie – 179 de lei.
Acestea, însă, nu sunt ultimele cheltuieli pe care trebuie să le facă un străin în drumul său spre dreptul de şedere provizorie. După ce a obţinut o decizie pozitivă de la Biroul de Migraţie şi Azil, străinul va trebui să obţină permisul de şedere provizorie, fără de care nu va putea să confirme dreptul său legal de şedere în Republica Moldova. Pentru aceasta, se va adresa la Î.S. „CRIS „Registru”, fie la unul din oficiile sale teritoriale, unde va trebui să achite, pentru serviciile prestate, tarifele stabilite prin ordinul ministrului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Conform ultimelor date, costurile acestor servicii ale Î.C. „CRIS „Registru” variază în funcție de termenul în care a fost solicitată prestarea serviciului.
Astfel, pentru confecţionarea permisului de şedere provizorie:
– în 30 zile calendaristice: 350 lei + 50 lei
– în 15 zile calendaristice: 530 lei + 50 lei
– în 5 zile lucrătoare: 880 lei + 50 lei
– în 24 ore: 1050 lei + 50 lei
– în 8 ore: 1230 lei + 50 lei
pentru confecționarea permisului de ședere provizorie în caz de pierdere, furt sau deteriorare:
– în 30 zile calendaristice: 350 lei + 50 lei
– în 15 zile calendaristice: 530 lei + 50 lei
– în 5 zile lucrătoare: 880 lei + 50 lei
– în 24 ore: 1050 lei + 50 lei
– în 8 ore: 1230lei + 50 lei
Făcând nişte calcule estimative, constatăm că acordarea dreptului de şedere provizorie va costa, minim 670 de lei.
Informaţii detaliate cu privire la procedura de acordare şi prelungire a dreptului de şedere provizorie, taxe şi tarife, precum şi modele de acte necesare pentru solicitarea dreptului de şedere provizorie pot fi obţinute, examinând pagina web oficială a Biroului Migraţie şi Azil sau, bineînțeles, studiind Legea nr. 200 privind regimul străinilor în Republica Moldova, Hotărârea Guvernului nr. 765 cu privire la aprobarea listei documentelor de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a Republicii Moldova și celelalte acte normative numite mai sus.
Back to the list
O
6 June 2016 Dreptul de şedere provizorie în Republica Moldova: cerinţe şi proceduri (I)
Autor: Natalia Roșca Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”
Într-un timp în care circulaţia transfrontalieră a populaţiei a devenit o caracteristică a societăţii contemporane, este absolut necesar să cunoaştem că aflarea legală pe teritoriul unui stat străin înseamnă respectarea anumitor condiţii, impuse prin lege de acel stat. Acest fapt este valabil şi pentru Republica Moldova. Astfel, chiar dacă fenomenul emigrării este într-o continuă creştere în ţara noastră, se atestă, totuşi, şi manifestări ale fenomenului „antonim” acestuia – imigrarea.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2014, în Republica Moldova au fost înregistraţi 4 187 de imigranţi, iar în 2015 au fost emise 4 235 de decizii de acordarea a dreptului de şedere pe teritoriul ţării noastre.
Fiecare străin, care intră pe teritoriul statului nostru şi alege să rămână aici pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, urmează să o facă conform regulilor stabilite de legea naţională. Străinii care se află pe teritoriul Republicii Moldova pot solicita acordarea dreptului de şedere provizorie, iar cei care deţin dreptul de şedere provizorie pot solicita dreptul de şedere permanentă pe acest teritoriu.
Şi într-un caz, şi în celălalt, satisfacerea cererii de acordare a dreptului la şedere fie provizorie, fie permanentă se materializează prin acordarea unui permis de şedere – permis de şedere provizorie sau, respectiv permis de şedere permanentă, care confirmă oficial deţinere dreptului respectiv. Prezentul articol îl vom dedica dreptului de şedere provizorie.
Autoritatea permanentă pentru străini
Autoritatea competentă cu examinarea cererilor de acordare a dreptului de şedere este Biroul de Migraţie şi Azil al Ministerului Afacerilor Interne – autoritate permanentă pentru străini, care are atribuţii cu privire la regimul acestora în Republica Moldova, precum şi cu privire la gestionarea evidenţei străinilor cărora li s-a acordat drept de şedere în ţara noastră.
Când se acordă dreptul de şedere provizorie
Dreptul de şedere provizorie se acordă doar în atunci când este solicitat pentru scopurile expres prevăzute de lege şi pentru categoriile exact indicate de aceasta. Prin urmare, drept de şedere provizorie se acordă: pentru imigrare la muncă; pentru studii; pentru reîntregirea familiei; pentru activităţi umanitare, de voluntariat sau religioase; pentru tratament medical de lungă durată, balneo-sanatorial şi de recuperare; pentru protecţia victimelor traficului de fiinţe umane; pentru alte scopuri, în care activitatea străinului nu contravine legislaţiei Republicii Moldova sau prezenţa lui pe teritoriul țării este necesară în interes public sau de securitate naţională; pentru investitorii străini.
Cum obţinem dreptului la şedere provizorie
Dreptul la şedere provizorie se solicită printr-o cerere pe care străinul trebuie să o depună la Biroul de Migraţie şi Azil, în termen de cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care i s-a acordat dreptul de aflare în Republica Moldova. La cerere urmează să se anexeze:
– documentul (în original şi în copie) în al cărui temei s-a permis trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova;
– dovada spaţiului de locuit;
– dovada asigurării medicale;
– dovada mijloacelor de întreţinere;
– cazierul judiciar din ţara de origine a solicitantului,
– actele de stare civilă în original şi în copii.
Atenţionăm că, în cazul cererilor de acordare (valabil şi pentru cererile de prelungire) a dreptului de şedere provizorie pentru anumite scopuri – legea poate prevederea cerinţe şi proceduri specifice, ce urmează a fi respectate de către străinul solicitant al dreptului de şedere provizorie. Biroul de Migraţie şi Azil are obligaţia de a examina cererea privind acordarea dreptului de şedere provizorie într-un termen maxim de 30 de zile calendaristice de la data depunerii. După examinare, autoritatea urmează să emită o decizie prin care fie acordă dreptul de şedere provizorie, fie refuză acordarea acestui drept. În cazul în care termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova expiră până la emiterea deciziei cu privire la cererea depusă, Biroul de Migraţie şi Azil trebuie să elibereze certificat ce confirmă statutul solicitantului (certificat de confirmare).
Când ne poate fi refuzată acordarea dreptului de şedere provizorie
Acordarea dreptului de şedere provizorie poate să fie refuzată în cazul în care:
– străinul nu întruneşte condiţiile de intrare în Republica Moldova prevăzute la art. 6 alin. (1) literele a), b), c), e) şi f) din Legea nr. 200 privind regimul străinilor, adică, atunci când acesta:
– nu posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat de Republica Moldova, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se prevede altfel;
– nu posedă viză acordată în condiţiile prezentei legi sau, după caz, permis de şedere valabil, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu s-a stabilit altfel;
– nu prezintă documente care să justifice scopul intrării şi nu face dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcere în ţara de origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
– este inclus în categoria străinilor împotriva cărora a fost instituită măsura interdicţiei de intrare în Republica Moldova sau a fost declarat indezirabil;
– prezintă pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică;
– există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova, prevăzute, de asemenea de Legea privind regimul străinilor, la art. 8 alin. (1) literele b), c), d), e), g), h) şi i) şi anume, atunci când:
– organizaţiile internaţionale al căror membru este Republica Moldova sau autorităţile publice care desfăşoară activităţi de combatere a terorismului semnalează că solicitantul finanţează, pregăteşte, sprijină în orice mod sau comite acte de terorism;
– există indicii că solicitantul face parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
– există indicii să se presupună că solicitantul a săvârșit sau că a participat la săvârșirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război, ori a unor crime contra umanităţii, prevăzute în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
– solicitantul a prezentat informaţii false la perfectarea documentelor de intrare în Republica Moldova;
– a săvârșit infracţiuni în perioada unor alte şederi în Republica Moldova ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean al Republicii Moldova şi au antecedente penale nestinse;
– a introdus ori a încercat să introducă ilegal în Republica Moldova alţi străini, ori este implicat în traficul de fiinţe umane;
– a încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova.
Decizia Biroului de Migraţie şi Azil privind refuzul acordării dreptului de şedere provizorie se comunică solicitantului în formă scrisă în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a fost emisă şi poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ.
Termenul pentru care poate fi acordat dreptul la şedere provizorie
În funcţie de motivul solicitării, dreptul de şedere provizorie poate fi acordat pentru o perioadă de până la 5 ani, iar în anumite cazuri prevăzute de lege – şi pentru o altă perioadă.
Back to the list
O
