NOUTĂŢI
30 May 2016

Care este procedura de înregistrare a mărcii

Autor: Olga Burea Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații” 

Domeniul mărcii este reglementat în Republica Moldova prin Legea nr. 38 din 29.02.2008 privind protecția mărcilor, care definește procesul înregistrării, protecția juridică și utilizarea mărcilor. Marca înregistrată protejează modul de identificare a unui producător sau a altei surse de reputație, având drept scop deosebirea produselor și/sau serviciile unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane.

Titular al mărcii este persoana fizică sau juridică ori grupul de persoane fizice și/sau juridice în numele căreia/căruia marca este protejată. Drepturile asupra mărcii sunt dobândite și protejate prin: înregistrarea în condițiile legii, înregistrarea internațională conform Aranjamentului de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor din 14 aprilie 1891, denumit în continuare Aranjamentul de la Madrid, sau conform Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor din 27 iunie 1989, denumit în continuare Protocolul referitor la Aranjament, precum și prin recunoașterea mărcii ca fiind notorie.

Autoritatea care acordă protecție mărcilor este Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). AGEPI recepționează și examinează cererile pentru acordarea protecției, acordă și eliberează, în numele statului, titluri de protecție – certificatul de înregistrare a mărcii. Acesta se înregistrează în Registrul național ale titlurilor de protecție acordate pentru mărci.

Pentru a demara înregistrarea unei mărci este necesar să consultați, în paralel cu actul normativ, și Regulamentul privind procedura de depunere, examinare și înregistrare a mărcilor, aprobat de Guvern, care definește clar pașii ce trebuie făcuți. În acest sens, este bine de cunoscut și despre taxele de înregistrare și eliberare a mărcii, or serviciul cu privire la procedura  de înregistrare, durata și costuri poate fi accesat pe adresa agepi.gov.md.

Pașii de urmat la înregistrarea unei mărci și conținutul cererii de depunere

Orice persoană fizică sau juridică poate depune cererea de înregistrare la AGEPI. Înregistrarea unei mărci poate fi cerută în mod individual sau în comun de persoane fizice sau juridice. În cazul în care două sau mai multe persoane depun o cerere de înregistrare a mărcii, după înregistrare marca devine proprietate comună conform legislației civile.

Cererea se depune pe un formular-tip, aprobat de AGEPI, în limba de stat, care poate fi găsit pe site-ul: agepi.gov.md. Aceasta trebuie să conțină:

– indicații care să permită stabilirea solicitantului (persoana fizică/juridică sau solicitanți multipli) cu indicarea identității acestuia (numele/denumirea/adresa/telefon/fax/e-mailul solicitantului);
– mențiunea referitor la tipul mărcii (verbale, combinate, tridimensionale etc);
– indicații care să permită AGEPI să ia legătura cu solicitantul sau, după caz, cu reprezentantul autorizat al acestuia;
– o reproducere, suficient de clară, pentru semnele susceptibile de reprezentare grafică (art. 5 lit. a) din Lege), a căror înregistrare se solicită, şi/sau o descriere detaliată, pentru semnele sonore, olfactive, tactile (art. 5 lit. b) din Lege), ce nu pot fi prezentate grafic, însoțită de mostre sau de o imprimare audio sau video (mecanică, magnetică, digitală, optică etc, care să permită reproducerea mărcii);
– mențiuni clare în cazul în care solicitantul revendică mai multe culori ca element distinctiv al mărcii;
– lista produselor şi/sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea mărcii (grupate conform Clasificării de la Nisa);
– dovada achitării taxei de depunere a cererii în cuantumul stabilit.

După caz, cererea va conține:

– o transliterare a mărcii sau a unor părți ale acesteia;

– o traducere a mărcii sau a unor părți ale acesteia.

Atenție! Cererea se prezintă în 2 exemplare și urmează a fi însoțită de următoarele anexe:

– 5 reproduceri ale mărcii în alb/negru sau color, după caz, în mărime de 8X8 cm;

– dovada achitării taxei de stat;

– procura semnată de solicitant, dacă cererea se depune prin intermediul reprezentantului.

Rețineți! Concomitent cu depunerea cererii de înregistrare, persoanele fizice și cele  juridice, care întrunesc criteriile stabilite în art. 2 alin. (2)–(4) din Legea nr. 206-XVI din 7 iulie 2006  privind susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, pot solicita înlesniri, beneficiind de o reducere de 50% din cuantumul taxelor prevăzute de lege.

Cât timp durează examinarea cererii și înregistrarea mărcii 

AGEPI examinează cererea de înregistrare în termen de o lună de la data depunerii, ulterior se atribuie data de depozit, în cazul care cererea de înregistrare corespunde cerințelor prevăzute de lege și Regulament. În cazul în care se constată unele iregularități, autoritatea notifică solicitantului despre remedierea acestora în termen de 2 luni. În maxim trei luni cererea de înregistrare urmează a fi publicată.

Ulterior, în termen de trei luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, orice persoană fizică sau juridică, precum şi orice grup de fabricanți, producători, prestatori de servicii, comercianți sau consumatori poate prezenta în scris la AGEPI observații motivate/opoziții privind necesitatea de a refuza înregistrarea mărcii.

În termen de trei luni de la data expirării perioadei de prezentare a observațiilor terților şi a opozițiilor, AGEPI efectuează examinarea de fond a cererii în vederea respectării condițiilor de protecție a mărcii, sub rezerva achitării taxelor stabilite. În funcție de rezultatele examinării în fond, AGEPI adoptă decizia de înregistrare a mărcii sau de respingere a cererii de înregistrare a mărcii și o notifică solicitantului în termen de o lună de la data adoptării.

În cazul admiterii înregistrării mărcii, aceasta se va publica în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală (BOPI) – Secțiunea Mărci, în format electronic, și se va înscrie în Registrul Mărcilor, urmând să se elibereze certificatul de înregistrare cu condiția achitării taxei prevăzute de lege. În concluzie putem spune că protejarea mărcii este o necesitate, iar dreptul asupra acesteia poate fi dobândit doar prin înregistrarea în condițiile legii. Or, altfel spus, neînregistrarea mărcii presupune posibilitatea persoanelor terțe de a utiliza și de a deține drepturi exclusive asupra acesteia.

Back to the list

O
26 May 2016

Ce trebuie să cunoașteți despre moștenire (II)

Autor: Dina Zamfirova Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”

Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei

Deoarece moştenirea se deschide după deces, data deschiderii succesiunii este cea a decesului celui care a lasăt moştenirea. Dovada decesului se face cu certificatul de deces sau cu hotărârea judecătorească rămasă definitivă. În cazul în care cei din primele clase nu acceptă moștenirea, moștenitorii din clasele posterioare trebuie să accepte moștenirea în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare. Dacă această parte este mai mică de 3 luni, ea se prelungește cu 3 luni.

Vă atenționăm că, pentru deschiderea procedurii succesorale urmează să vă adresați oricărui notar din localitatea în care decedatul a avut ultimul domiciliu, conform datelor oficiale deținute de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (CRIS REGISTRU).

Dacă domiciliul defunctului nu poate fi stabilit, atunci locul deschiderii succesiunii va fi considerat locul aflării bunurilor succesorale, iar dacă bunurile se află în diferite locuri, cel al deschiderii succesiunii va fi considerat locul unde se află partea cea mai valoroasă a bunurilor imobile.

Dacă nu există bunuri imobile, se consideră locul unde se află partea principală ca valoare a bunurilor mobile (art.1443 Cod civil). Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta. Moştenitorul care a acceptat moştenirea este considerat că a acceptat-o pentru totdeauna.

Ce faceți dacă ați pierdut termenul de acceptare a succesiunii

Deseori, din anumite motive se poate omite termenului de 6 luni prevăzut de lege, pentru acceptarea succesiunii și vă pomeniți în situația altor formalități pentru prelungirea acestuia. Moștenitorul care a omis termenul de acceptare a moștenirii nu poate fi repus în termen, însă acest termen poate fi prelungit cu cel mult 6 luni de către instanţa de judecată, cu acordul celorlalţi moștenitori care au acceptat moștenirea în termen. Pentru aceasta, moștenitorul se va adresa în instanţa de judecată care va considera drept temeinice de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii următoarele circumstanțe:

– starea de invaliditate a succesorului;

– îngrijirea unui membru bolnav al familiei;

– aflarea în străinătate sau în rândul forţelor armate;

– tăinuirea faptului deschiderii succesiunii de către ceilalţi moştenitori și altele pe care le va considera instanța drept motivate.

Nu constituie motive temeinice de admitere a acţiunii:

– necunoaşterea dispoziţiilor legale referitoare la moștenire;

– lipsa de timp pentru depunerea cererii;

– necunoaşterea componenţei patrimoniului succesoral şi alte motive similare.

În cazul în care instanța va decide prelungirea termenului, vă puteți adresa la biroul notarial pentru a accepta moştenirea şi a primi certificatul de moştenitor legal sau testamentar. Care sunt actele cu care vă prezentați la notar pentru a primi certificatul de moștenitor:

– certificatul de deces a celui ce a lăsat moștenirea, eliberat de către Oficiul Stării Civile;

– actele care confirmă dreptul de proprietate asupra bunului imobil ;

– extrasul din Registrul Bunurilor Imobile deţinut de către OCT în a cărui rază se află bunul imobil și actul cu privire la valoarea estimativă a bunului imobil;

– certificatul de la Inspectoratul Fiscal prin care se confirmă lipsa restanţelor la bugetul de Stat;

– actele de identitate şi certificatul de naştere care confirmă relaţiile de rudenie;

– certificatul de căsătorie şi buletinul de identitate al soţului/soţiei;

– dovada de la CRIS REGISTRU cu privire la ultimul domiciliu al defunctului;

– alte documente, după caz pe care vi le indică notarul.

Procedura succesorală se încheie cu emiterea de către notar a Certificatului de moştenitor. Certificatul de moștenitor reprezintă, în același timp, o sinteză a activității succesorale notariale. Acesta poate fi eliberat și până la expirarea termenului de 6 luni de la deschiderea moștenirii, dacă notarul dispune de probe suficiente că, în afară de persoanele care solicită eliberarea certificatului de moştenitor, nu există alţi moştenitori.

Back to the list
O
25 May 2016

Ce trebuie să cunoașteți despre moștenire (I)

Autor: Dina Zamfirova Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”

Conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, în cazul decesului unei persoane, bunurile acesteia se preiau de către moştenitori prin intermediul unei proceduri succesorale care se finalizează cu emiterea, de către notar, a unui certificat de moștenitor. Moştenirea poate fi de două feluri: testamentară şi legală.

Moştenirea testamentară are loc conform testamentului, în care se exprimă ultima voință în privința sorții bunurilor a celui ce lasă moştenirea. Testamentul este un act juridic solemn, personal și nu poate fi întocmit prin reprezentare sau de către terţ.

Testamentul,  poate fi întocmit în una dintre următoarele forme:

– testamentul autentic – testamentul care a fost autentificat de către un notar public, de secretarii consiliilor locale de nivelul întâi, precum și de consulii misiunilor diplomatice pentru cetățenii moldoveni aflați peste hotare;

– testamentul olograf – testamentul scris, datat şi semnat de mâna testatorului;

– testamentul mistic sau secret – testamentul care este scris în întregime, datat și semnat de testator, sigilat și apoi prezentat notarului, care aplică girul de autentificare pe plic și îl semnează împreună cu testatorul.

Dacă circumstanțele permit, vă recomandăm să optați pentru forma autentică a testamentului, justificată prin forţa probantă, întrucât notarul îl înregistrează în Registrul electronic al dosarelor succesorale şi a testamentelor, precum și în Registrul de evidenţă al dosarelor succesorale, care reprezintă un sistem unic de evidenţă a testamentelor autentificate notarial pentru asigurarea intereselor patrimoniale ale moştenitorilor testamentari.

Totodată, notarul păstrează un exemplar al testamentului autentificat în arhivă. În caz de pierdere sau distrugere a testamentului, se va putea solicita duplicatul acestuia din arhiva deținută de notar. Trebuie să știți că moştenitorului indicat în testament sau reprezentantului său legal i se va elibera duplicatul testamentului numai după decesul testatorului. Pentru întocmirea testamentului autentic, aveți nevoie de actul dvs. de identitate, fără alte acte de proprietate. Sunt suficiente copiile buletinelor sau certificatelor de naștere a potențialilor moștenitori.

În acest context, prezintă relevanță verificarea datelor din actele de stare civilă din prisma corespunderii cu datele din buletinele de identitate ale părinților cu cele indicate în certificatele de naștere ale copiilor. Dacă ați constatat neconcordanțe, solicitați Serviciului Stare Civilă introducerea rectificărilor de rigoare.

Moștenirea legală. Dacă cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat niciun testament, or testamentul a fost declarat nul, succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul sau succesorul testamentar este nedemn, atunci patrimoniul defunctului trece către persoanele menţionate în lege (art.1500 din Codul civil). Acest tip de succesiune reprezintă moștenirea legală.

Când, unde și cum se deschide  moștenirea? Indiferent de faptul dacă sunteți succesor legal sau testamentar, succesiunea trebuie să urmeze procedura acceptării. Calitate de moştenitor se dobândește prin acceptarea moştenirii (art. 1516 din Codul civil). Așadar, acceptarea moştenirii se face în mod expres (prin depunerea unei declarații la notar) sau tacit (când ați intrat în posesia patrimoniului succesoral, folosiți și întrețineți bunurile sau întreprindeți alte acte ce demonstrează intenţia de a accepta moştenirea și puteți proba acest fapt).

Back to the list
O
16 May 2016

ERA își extinde echipa și recrutează un asociat junior

Biroul asociat de avocați „Efrim, Roșca și Asociații” caută un asociat junior.

Experiență profesională și studii:
– studii superioare în domeniul dreptului;
– deținerea licenței de avocat;
– experiența de lucru de cel puțin 3 ani în domeniul avocaturii și/sau consultanței juridice;
– experiența în companii/proiecte internaționale constituie un avantaj;
– cunoașterea fluentă a limbii române, a limbii ruse și a limbii engleze;
– cunoașterea aplicațiilor MS Office la nivel avansat (Word, Excel, PowerPoint).

Competențe Personale/Profesionale:
– abilități de analiză şi argumentare juridică;
– capacitate de organizare personală şi concentrare;
– capacitatea de a lucra sub presiune;
– capacitate de a lucra în echipă;
– capacitate de folosire eficientă a timpului;
– flexibilitate, perseverență, creativitate, ambiție;
– inițiativă, autocontrol, autodezvoltare;
– orientarea spre rezultat.

Ofertă (bonusuri, beneficii):
– posibilitatea de formare şi dezvoltare profesională;
– oportunitatea de a fi implicat în dosare complexe şi de a acumula experiență alături de o echipă de avocați cu o considerabilă experiență şi pregătire profesională;
– pachet salarial competitiv, negociabil în funcție de performanțele dovedite;
– mediu de lucru plăcut, într-o echipă tânără.

Candidații interesați să ne cunoască sunt rugați să expedieze CV-ul şi Scrisoarea de intenție până la data de 15 iunie 2016, la adresa de e-mail: info@era.md.

Back to the list
O
14 May 2016

Avantajele instituției medierii și domeniile de aplicare

Autor: Olga Burea Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”

Chiar dacă instituția medierii devine din ce în ce mai cunoscută, o parte însemnată dintre justițiabili, care au auzit de mediere, nu cunosc care sunt avantajele acesteia. Din această perspectivă, vă vom prezenta importanța și avantajele alegerii medierii pentru soluționarea conflictelor apărute. Astfel, părțile vor înțelege care este calea corectă ce urmează a fi utilizată în soluționarea conflictului apărut.

Medierea are următoarele avantaje:

– preponderent, în cadrul procesului de mediere ambele părți sunt în câștig;

– procesul de mediere este flexibil și nu este public;

– informațiile aflate în procesul medierii sunt confidențiale;

– termenul de desfășurare a procesului de mediere este de cel mult 3 luni;

– părțile decid asupra regulilor și procesului de desfășurare a medierii;

– părțile, după caz sau la dorință, pot fi asistate de avocați, traducători și/sau interpreți, precum și de specialiști în domeniul respectiv;

– părțile de comun acord decid asupra soluționării conflictului;

– părțile care recurg la mediere sunt scutite de achitarea taxei de stat pentru confirmarea sau învestirea cu formulă executorie a tranzacției în condițiile art. 33 a Legii nr. 137 cu privire la mediere;

– în cazul în care, până la depunerea cererii de chemare în judecată, părțile au participat la procesul de mediere, dar procesul de mediere a încetat fără încheierea tranzacției, atunci, la depunerea cererii de chemare în judecată, taxa de stat se reduce cu 25%;

– după depunerea cererii de chemare în judecată, părțile beneficiază de următoarele facilități:

a) eșalonarea achitării taxei de stat;

b) în cazul finalizării procesului de mediere prin tranzacția asupra tuturor pretențiilor, taxa de stat se restituie în proporție de: 100% – pentru împăcarea în instanța de fond; 75% – pentru împăcarea în instanța de apel; 50% – pentru împăcarea în instanța de recurs; c) în cazul finalizării procesului de mediere cu împăcarea parțială a părților asupra pretențiilor patrimoniale, taxa de stat se reduce și se restituie proporțional valorii pretenției soluționate prin împăcare.

Totodată, de accentuat este și faptul că, potrivit dispozițiilor din Legea cu privire la mediere, procesul de mediere intervine în următoarele domenii:

– în litigiile civile – în orice litigiu de natură comercială; în litigiile de familie: neînțelegerile dintre soți privind continuarea căsătoriei, exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești, stabilirea domiciliului copiilor, întreținerea copiilor și a altor membri ai familiei inapți de muncă, precum și orice alte neînțelegeri ce apar în raporturile familiale;

– în litigiile privind protecția consumatorilor: existența unui prejudiciu ca urmare a achiziționării unor produse sau servicii defectuoase, nerespectarea clauzelor contractuale ori a garanțiilor acordate, existența unor clauze abuzive cuprinse în contractul încheiat între consumator și agentul economic ori încălcarea altor drepturi stabilite de legislația privind protecția consumatorilor;

– în litigiile de muncă: încasarea plății despăgubirilor, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de către una dintre părțile contractului individual de muncă, a contractului individual de muncă privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea, încetarea și nulitatea acestuia, a conflictele colective de muncă, în cazul în care părțile conflictului nu au ajuns la o înțelegere sau nu sânt de acord cu decizia comisiei de conciliere;

– în litigiile ce izvorâte din raporturile de contencios administrativ: în măsura în care nu contravin legislației care reglementează negocierea tranzacțiilor cu participarea persoanelor juridice de drept public și condițiile de încheiere a acestor tranzacții;

– în materie penală sau contravențională reglementate de Codul penal, Codul de procedură penală și Codul contravențional.

Cunoscând toate avantajele instituției medierii și domeniile de intervenție a acesteia, rămâne la discreția dvs. să alegeți calea cea mai corectă de soluționare a conflictului apărut.

Back to the list
O
13 May 2016

Cât de simplu puteți obține o apostilă și care sunt etapele procesării ei

Autor: Dina Zamfirova Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”

Deseori, când se cere aplicarea apostilei pe un act oficial întocmit pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a fi recunoscut și pentru a produce efecte juridice pe teritoriul unui stat-parte la Convenţia de la Haga, cetățenii apelează la serviciile intermediarilor, crezând că este o procedură complicată și de durată.

Trebuie să vă informăm că procedura de obținere a apostilei a fost simplificată esențial. Cadrul normativ aferent aplicării apostilei (Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, inclusiv Regulamentul privind aplicarea apostilei), dar și informaţia actualizată privind procedura apostilării actelor, pot fi consultate pe pagina web a Ministerului Justiției și pe apostila.gov.md.

Ce trebuie să cunoașteți despre apostilarea unui act?

Depunerea cererii are loc în incinta Ministerului Justiţiei (str. 31 August 1989, nr. 82, mun. Chişinău). Începând cu 15 decembrie 2014, serviciul privind aplicarea apostilei pe actele de stare civilă şi pe traducerile legalizate notarial ale acestora este disponibil şi la aparatul central al Serviciului Stare Civilă, dar şi la următoarele subdiviziuni teritoriale: Oficiul Stare Civilă Bălţi, Oficiul Stare Civilă Cahul, Oficiul Stare Civilă Comrat. Cererea privind aplicarea apostilei poate fi depusă de orice deținător al actului, nu doar de titularul actului, care adesea se află în afara Republicii Moldova și nu are posibilitatea să meargă la oficiile diplomatice și consulare pentru solicitarea acesteia sau nu dispune de semnătură digitală ca să o facă electronic. Cererea model de solicitare a apostilei poate fi găsită în Regulamentul privind aplicarea apostilei (Anexa nr. 1).

Programul, termenele de procesare a apostilei și tarifele stabilite sunt afișate pe site-ul Ministerului Justiției.

Consultați lista Statelor părți la Convenția de la Haga ca să vă convingeți că actul în cauză se supune anume procedurii de apostilare și nu altei proceduri legale, după caz. Actele destinate prezentării pe teritoriul statului care nu este parte la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine (Iordania, Canada, Kuweit, Liban, Libia, Emiratele Arabe Unite, Siria etc.) sau pe teritoriul statului, parte la Convenţie, care a formulat obiecţii împotriva aderării Republicii Moldova la aceasta (Germania), vor urma procedura obişnuită de supralegalizare.

Cozile de așteptare au fost eliminate, a fost introdus rândul electronic. Urmează doar să luați un tichet cu numărul de așteptare și să urmăriți rândul pe ecran.

Solicitantul care deţine semnătura digitală poate depune cererea şi în format electronic, pe portalul apostila.gov.md. Tot acolo, puteți consulta Ghidul de utilizare online a apostilei.

La depunerea cererii pentru aplicarea apostilei, solicitantul va prezenta buletinul său de identitate în original. În cazul depunerii cererii în format electronic, copia scanată a buletinului de identitate a solicitantului se anexează la cerere.

Apostila se aplică pe actul original (excepţie: copia buletinului de identitate, paşaportului şi a permisului de conducere).

Procesarea cererii are loc după confirmarea achitării serviciului.

Actele prezentate pentru apostilare se eliberează solicitantului de către autoritatea responsabilă, cu apostila aplicată în termenul solicitat, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 241 din 6 martie 2006, care începe să curgă din momentul confirmării plăţii.

Deja este posibilă achitarea online pentru serviciul apostilă cu orice instrument de plată pe care îl alegeți – card bancar, internet banking sau numerar, oricând și oriunde, prin intemediul Platformei guvernamentale de plăți electronice Mpay. Serviciul Mpay este accesibil în mai multe instituţii bancare din ţară, precum și în rețelele de terminale de plată, lista partenerilor din sectorul public și privat, unde poate fi solicitat, o găsiți pe site-ul www.e-gov.md.

Nu mai este nevoie de nicio ștampilă sau semnătură olografă, e-apostila se eliberează prin intermediul portalului apostila.gov.md prin descărcarea ei. Astfel, se va deschide fereastra în care urmează să introduceți numărul apostilei și codul de securitate pe care le-ați primit de la Ministerul Justiției la momentul depunerii cererii, ceea ce presupune ca ai nevoie doar de conexiune la internet și codul de securitate pentru a putea vizualiza apostila. Actul este valabil la o simplă printare de la calculator.

Vă atragem atenția asupra faptului că Ministerul Justiţiei este responsabil pentru aplicarea apostilei pe documentele de stare civilă eliberate după 24 februarie 1998. Originalele documentelor oficiale emise de organele abilitate ale fostei URSS nu vor fi supuse apostilării pe teritoriul Republicii Moldova. Mai întâi aceste acte se certifică în modul corespunzător pe teritoriul Republicii Moldova de către organele abilitate, apoi se va aplica apostila. Apostila nu se aplică pe:

– documentele întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai Republicii Moldova;

– documentele administrative care au legătură directă cu o operaţiune comercială sau vamală.

Trebuie să știți că actele care necesită traducere în limba ţării de destinaţie, urmează această procedură: se apostilează originalul actului și ulterior, după aplicarea apostilei pe original, se traduc de către un traducător în limba țării de destinație, inclusiv apostila, după care semnătura traducătorului se legalizează de către un notar. La final, pe traducerea legalizată se aplică apostila. În această ordine de idei, nu vă duceți în eroare la estimarea eventualelor costuri pentru procesarea apostilei, pentru că veți obține 3 apostile, nu doar una, și veți achita corespunzător (o apostilă pe originalul actului, a doua pe copia legalizată notarial a actului apostilat și a treia pe traducerea legalizată).

Back to the list
O
12 May 2016

Când o faptă se consideră discriminatorie și ce trebuie să întreprindeți dacă sunteți victimă a acestui fenomen

Autor: Olga Burea Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”

Fenomenul discriminării, cu regret, face parte din viața de zi cu zi, iar acest lucru i se poate întâmpla fiecăruia dintre noi. Pentru a nu admite acest fapt este bine de știu că toți sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.

Actul normativ care reglementează fenomenul combaterii și prevenirii discriminării este Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalității, care are drept scop prevenirea și combaterea discriminării, precum și asigurarea egalității tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova, fără deosebire de rasă, naționalitate, limbă, religie, dizabilitate sau orice alt criteriu similar.

Literalmente, prin discriminare se subînțelege orice deosebire, excludere, restricție ori preferință în drepturi și libertăți a persoanei sau a unui grup de persoane, precum și susținerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criterii reale sau presupuse. Or, din categoria criteriilor de discriminare se disting:

– rasă,

– culoare,

– naționalitate,

– origine etnică,

– limbă,

– religie sau convingeri,

– sexul,

– vârstă,

– dizabilitate,

– opinie,

– apartenență politică,

– alt criteriu similar.

De reținut, acțiunile reiterate supra duc în mod incontestabil la un eventual caz de discriminare, care, în consecință, sunt pasibile de răspundere disciplinară, civilă, contravențională și penală, conform legislației în vigoare. Orice formă de discriminare este interzisă. Promovarea unei politici sau efectuarea unor acțiuni sau inacțiuni care încalcă egalitatea în drepturi a persoanelor trebuie să fie înlăturată de autoritățile publice competente și sancționată conform legislației. Prin urmare, în cazul în care considerați că ați devenit victimă a discriminării sunteți în drept să sesizați:

– Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării;

– autoritățile publice;

– instanța judecătorească.

Relevant este de notat că orice plângere depusă la unul din subiecții sesizării trebuie să includă:

– numele și adresa persoanei care o depune;

– o descriere a încălcării dreptului persoanei,

– momentul în care a avut loc această încălcare,

– faptele și eventualele dovezi care susțin plângerea.

Plângerea poate fi depusă în termen de 1 an de zile de la data săvârșirii faptei sau de la data la care se putea lua cunoștință de săvârșirea ei, acesta fiind un termen prescriptibil, care presupune existența unui termen fix, prevăzut expres de legea civilă, în interior căruia persoana își poate exercita dreptul la acțiune.

Atenționăm că, legiuitorul prin prisma Legii cu privire la asigurarea egalității nu impune persoanei, care se consideră victima discriminării, sarcina de a utiliza calea prealabilă, or depunerea plângerii pe adresa Consiliului nu constituie o procedură prealabilă obligatorie pentru adresarea în instanța de judecată. Astfel, dacă ați decis să depuneți plângerea direct în instanța de judecată, judecătorul este obligat să o examineze fără a solicita respectarea procedurii prealabile.

Totodată, persoanele care înaintează o acțiune în instanța de judecată privind fapte de discriminare se scutesc de plata taxei de stat. Cu titlul de recomandare: faptele de discriminare sunt pasibile de răspundere. Așa că, țineți cont de drepturile Dvs. de protecție, atunci când vă considerați victimă a discriminării.

Back to the list
O