Cum lucrăm de sărbători? Ce spune Codul muncii?
Autor: Corina Oprea, avocat, Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”
Se zice că e cea mai frumoasă perioadă a anului, răsună clinchet de colind și clopoței, suntem preocupați de daruri, brazi, urări, vacanțe, dor și oameni scumpi. Vrem să punem tot în regimul de „stand by” și să savurăm timpul petrecut alături de cei dragi, fără a fi preocupați de serviciu, birou sau șefi. Ei bine, ca să nu vă lăsați sâcâiți de către superiori, cu vacanțe stricate și cu frustrări puse sub brad, iată câteva nuanțe legale de care trebuie să țineți cont!
Așadar, cum lucrăm de sărbători? Codul muncii (art. 111) prevede expres care sunt acele zile de sărbătoare nelucrătoare, pentru care sunteți remunerați. Astfel, cu un accent pe cele care sunt relevante în această perioadă:
a) 1 ianuarie – Anul Nou;
b) 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);
c) 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
d) prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc;
e) ziua de luni la o săptămînă după Paşte ( Paştele Blajinilor);
f) 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
g) 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;
h) 27 august – Ziua Independenţei;
i) 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
i1) 25 decembrie – Naşterea lui Iisus Hristos (Crăciunul pe stil nou);
j) ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.
Probabil cunoașteți că Guvernul este în drept să emită hotărâri prin care să transfere zilele de lucru (zilele de repaus), astfel încât salariații să se poată bucura de o scurtă vacanță. De regulă, programul de activitate din sectorul public diferă de cel din sectorul privat, de asta, Hotărârile de Guvern privitoare la zilele de odihnă nu sunt aplicabile sectorului privat și ține de doleanța angajatorului care va fi programul de lucru al salariaților, desigur cu respectarea normelor imperative impuse de Codul muncii (art. 111). Totuși, nu au obligaţia de a se prezenta la serviciu în ziua declarată zi lucrătoare:
– salariaţii care în ziua declarată zi de odihnă încă nu se aflau în raporturi de muncă cu unitatea în cauză,
– salariaţii ale căror contracte individuale de muncă erau suspendate la data respectivă,
– salariaţii care în ziua respectivă s-au aflat în concediu medical, în concediu de maternitate, în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6 ani, în concediu de odihnă anual, în concediu neplătit şi în concediu de studii
Cine lucrează de sărbătorile oficiale?
În zilele de sărbătoare nelucrătoare se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie (unităţile cu flux continuu), lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare. La această categorie se includ și magazinele în care se vând în cantități mici produse nealimentare, cum ar fi, de exemplu, cele de haine, încălțăminte, accesorii, cărți sau jucării. Chiar și în domeniul restaurantelor sau în cel al transporturilor angajatorii sunt îndreptățiți să-și cheme salariații la lucru cu ocazia liberelor legale.
Cine nu poate fi chemat la serviciu în zilele de sărbătoare nelucrătoare? Potrivit Codului muncii, art. 111 alin. (3), nu este posibilă atragerea la muncă în zilele de sărbătoare nelucrătoare:
– salariaţilor în vârstă de până la 18 ani;
– femeilor gravide;
– femeilor aflate în concediul postnatal.
Totodată, e bine să știți că următoarele categorii de persoane pot ieși la serviciu în zilele de sărbătoare numai cu acordul lor scris:
– persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate,
– unul dintre părinţii (tutorele, curatorul) care au copii în vârstă de până la 6 ani sau copii cu dizabilităţi,
– persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului prevăzute la art. 126 (concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de la 3 la 6 ani) şi 127 alin. (2) (concediul pentru salariații care au adoptat copii nou-născuți sau i-au luat sub tutelă) cu activitatea de muncă;
– salariaţii care îngrijesc de un membru al familiei bolnav, în baza certificatului medical.
Este important să țineți cont că angajatorul este obligat să vă informeze în scris despre dreptul dvs. de a refuza munca în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Mai mult, angajatorul nu vă poate obliga să ieșiți la serviciu cu amenințarea de a vă pierde locul de muncă. O atare abordare este ilegală. Și pe final, o altă regulă scrisă cu negru în lege, ce nu poate fi neglijată de angajator: durata zilei de muncă (schimbului) din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare se reduce cu cel puţin o oră pentru toţi salariaţii, cu excepţia celor cărora li s-a stabilit, conform art. 96, durata redusă a timpului de muncă sau, conform art. 97 – ziua de muncă parţială. Iar în cazul în care ziua de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare se transferă în altă zi, se va păstra aceeaşi durată redusă a zilei de muncă. Bine echipați legal, mergeți în vacanță și uitați de grija job-ului macăr pentru câteva zile.
Para-juriștii, încurajați să creeze o Asociație: Doar astfel veți reuși să vă promovați serviciile și să obțineți rezultate mari
Peste 30 de para-juriști comunitari au participat astăzi la prima activitate din cadrul proiectului „Consolidarea rețelei de para-juriști comunitari” – „Oportunitatea asocierii para-juriștilor”. În cadru evenimentului, s-a discutat despre posibilitatea creării unei asociații a para-juriștilor comunitari, despre modul de organizare a unei asociații obștești, principiile de funcționare a acesteia, dar și modalitățile de accesare a resurselor oferite de donatori.
Existența unei Asociații profesionale va spori capacitățile de advocacy ale rețelei para-juriștilor, indispensabile dezvoltării instituției para-juristului și afirmării acesteia în calitate de partener de încredere al Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat (CNAJGS). Totodată, va oferi mai multă vizibilitate impactului pozitiv generat de serviciile gratuite furnizate de para-juriști în comunitățile rurale.
„Prin acest proiect vrem să contribuim la dezvoltarea rețelei de para-juriști. Să vă oferim asistența necesară în procesul de asociere, să contribuim la facilitarea comunicării cu autoritățile publice, să fim alături de voi în instanțe și să vă susținem în diferite cauze. Împreună putem identifica cele mai bune soluții pentru beneficiarii Dvs.”, a subliniat coordonatorul BAA „Efrim, Roșca și Asociații”, Oleg Efrim.
Reprezentanta Fundației Soros-Moldova, Natalia Camburian, a menționat că Fundația Soros-Moldova este gata să acorde para-juriștilor ajutorul necesar. „Noi vă susținem și vom continua să vă oferim nu doar suport financiar, dar și asistența necesară pentru a crea și dezvolta o Asociație a para-juriștilor. Nu ezitați să ne cereți ajutorul atunci când aveți nevoie”, a afirmat Natalia Camburian.
Vladimir Palamarciuc, membru al Consiliului Asociației Tinerilor Avocați, le-a vorbit participanților despre experiența prin care au trecut membrii Asociației la fondarea acesteia, pașii pe care i-au întreprins și cum au reușit să se afirme pe piața avocaturii. „Crearea unei asociații va aduce beneficii nu doar para-juriștilor, dar întregului sistem. Vă va permite să dezvoltați proiecte individuale, dar și de susținere profesională a membrilor asociației”, a reiterat Vladimir Palamarciuc.
Prezentă la eveniment, Daniela Vidaicu, coordonatorul național de programe al Ambasadei Suediei, a încurajat para-juriștii să se adune într-o asociație, pentru că astfel vor reuși să obțină rezultate mult mai mari. „Crearea rețelei para-juriștilor este un succes. Acum urmează o altă etapă, de coagulare, o etapă în care să duceți lucrurile frumoase mai departe. Vă susținem și vă îndemnăm să continuați să faceți lucrurile utile pentru societate. Donatorii susțin inițiativele bune și puternice. Împreună este mai ușor să obțineți rezultate vizibile, de unul singur este mult mai greu”, a spus Daniela Vidaicu.
În cadrul evenimentului, șefa Direcției organizații necomerciale din cadrul Ministerului Justiției, Alexandrina Culcițchi, le-a vorbit para-juriștilor despre modalitatea de organizare a unei asociații obștești, prevederile legislative, actele necesare pentru crearea unei asociații. Para-juristii prezenti la eveniment si-au manifestat interesul fata de posibilitatea de asociere si modalitatile de accesare a resurselor financiare.
Proiectul „Consolidarea rețelei de para-juriști” este implementat de Biroul asociat de avocați „Efrim, Roșca şi Asociații” și este co-finanțat de Programul de Drept al Fundației Soros-Moldova. Scopul proiectului este de a consolida rețeaua para-juriștilor prin crearea unei Asociații Naționale a Para-juriștilor din Republica Moldova.
Rețeaua de para-juriști a fost creată în anul 2010. În acest timp, mii de oameni au reușit cu ajutorul parajuriștilor să-și rezolve problemele de ordin juridic cu care s-au confruntat, fie că a fost vorba despre moștenire, divorț, asistență socială sau dreptul la proprietate.
Astăzi, rețeaua numără în jur de 40 de para-juriști comunitari din diferite zone rurale ale ţării. Pentru mai multe informații despre serviciile parajuriștilor comunitari, puteți afla pe www.parajurist.md.
BAA „Efrim, Roșca și Asociații” și Fundația Soros-Moldova lansează Proiectul „Consolidarea rețelei de para-juriști comunitari”
Fundația Soros-Moldova și Biroul asociat de avocați „Efrim, Roșca și Asociații” (ERA) lansează proiectul comun „Consolidarea rețelei de para-juriști comunitari”. Scopul proiectului este de a îmbunătăți capacitățile profesionale ale para-juriștilor prin asocierea acestora și promovarea culturii serviciilor pro-bono prestate de avocați în cazuri de litigare strategică identificate de parajuriști.
În prezent, rețeaua para-juriștilor se confruntă cu probleme de durabilitate financiară și sustenabilitate. Resursele bugetare de stat alocate rețelei sunt insuficiente pentru a le acoperi necesitățile de instruire continuă pe diferite domenii specifice de interes pentru beneficiarii din comunitate. De asemenea, membrii rețelei în mare parte nici nu se cunosc între ei, nu au un for de comunicare directă care să le permită identificarea soluțiilor pe cauze și probleme concrete. Situația curentă îi impune să depășească problemele în mod individual în măsura posibilităților, fapt ce se soldează cu greșeli frecvente.
De aceea, în cadrul proiectului „Consolidarea rețelei de para-juriști comunitari” se va pune accent pe:
• dezvoltarea culturii asociative şi oferirea suportului tehnic pentru asocierea profesională a para-juriştilor;
• dezvoltarea abilităţilor profesionale ale para-juriştilor în consultarea pe cazuri concrete (back-up lawyers);
• litigarea strategică pro bono pe cazuri preluate de la para-jurişti;
• promovarea culturii şi mecanismelor pro bono în mediul profesional al avocaţilor.
Proiectul „Consolidarea rețelei de para-juriști comunitari” intenționează să consolideze rețeaua para-juriștilor prin crearea unei Asociații Naționale a Para-juriștilor din Republica Moldova. Existența unei Asociații profesionale va spori capacitățile de advocacy ale rețelei para-juriștilor, indispensabile dezvoltării instituției para-juristului și afirmării acesteia în calitate de partener de încredere al Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat (CNAJGS). Totodată, va oferi mai multă vizibilitate impactului pozitiv generat de serviciile gratuite furnizate de para-juriști în comunitățile rurale.
În cadrul acestui proiect, ERA se va axa pe implicarea para-juriștilor în apărarea și promovarea intereselor lor corporative, va contribui la îmbunătățirea capacităților de abilitare juridică a para-juriștilor pe domenii specifice, promovarea asistenței juridice pro bono ca formă a serviciilor juridice prestate de avocați, diminuarea discriminării îndreptată împotriva diverselor grupuri marginalizate în rezultatul litigiilor cu caracter strategic.
Durata proiectului este de 11 luni. În această perioadă, vor fi organizate instruiri pentru para-juriști pe domenii specifice, va fi oferită asistența necesară în procesul de asociere, va fi facilitată comunicarea cu autoritățile publice, va fi asigurată reprezentarea în instanțe a beneficiarilor parajuriștilor. La fel, va fi analizat cadrul normativ și practica judiciară relevantă și elaborate propuneri de politici publice etc.
Mai mult, ERA, prin litigare strategică, va atrage cât mai mulţi susţinători pentru cauzele pe care le va litiga şi, prin urmare, va influenţa organele de stat competente/vizate să întreprindă măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea cadrului legal, instituţional sau a practicilor existente în ceea ce priveşte abordarea anumitor probleme din domeniul drepturilor omului.
Totodată, urmează să fie creat un program de mentorat pentru para-juriști din partea unui grup de avocați licențiați. Astfel, para-juriștii vor fi instruiți pe subiecte specifice în funcție de necesitățile unor grupuri specifice de beneficiari (de ex.: consumatori de droguri HIV/SIDA, populația de etnie romă, lucrătorii sexului comercial etc.), vor fi elaborate buletine informative pe tematici specifice, va fi asigurată interacțiunea on-line și în regim real între para-juriști și un grup de avocați licențiați.
Rețeaua de para-juriști a fost creată în anul 2010. În acest timp, mii de oameni au reușit cu ajutorul parajuriștilor să-și rezolve problemele de ordin juridic cu care s-au confruntat, fie că a fost vorba despre moștenire, divorț, asistență socială sau dreptul la proprietate.
Astăzi, rețeaua numără în jur de 40 de para-juriști comunitari din diferite zone rurale ale ţării. Pentru mai multe informații despre serviciile parajuriștilor comunitari, puteți afla pe www.parajurist.md.
Proiectul „Consolidarea rețelei de para-juriști” este implementat de Biroul asociat de avocați „Efrim, Roșca şi Asociații” și este co-finanțat de Programul de Drept al Fundației Soros-Moldova.
Bagaje pierdute, furate sau distruse. Cum vă cereți drepturile?!
Autor: Corina Oprea, avocat, Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”
De câte ori v-a ticăit inima când urma să ridicați bagajul?! Știu, deseori… De regulă, dăm mulți bani pe valize bune, în speranța că vor suporta orice „vandalizare” a lucrătorilor din aeroport. Și totuși, de cele mai multe ori, nu rezistă. Pe banda rulantă vine agale o valiză, pe care o recunoașteți, știți bine că vă aparține, dar sperați că poate mai este una identică. „Nu are cum să fie așa deteriorată”, vă spune o voce din subconștient. Sau și mai rău, ajunși la destinația dorită, constatați că bagajul Dvs. nu a venit cu toate celelalte și că nu-i nici urmă de el. Bun, lăsând sentimentele deoparte, cum veți proceda în aceaste situații?
Pentru început, nu vă pierdeți cumpătul! Există soluții pentru toate ușile închise!
Sunt frecvente cazurile când bagajele fie se duc în altă direcție, fie rămân în aeroport „uitate”, fie nu au încăput (restricții de greutate ale aeronavelor, adică greutatea pasagerilor și a bagajelor sunt peste limita maximă admisă datorită unor restricții), fie lipsește eticheta de pe bagaj (este vorba despre stickerul care se lipește de bagaj atunci când faceți check in-ul), fie ați pierdut zborul, dar bagajul a fost transmis cu acea rută. În fine, scuze pot fi sute.
Ce faceți? Dacă bagajul Dvs. a fost distrus, pierdut sau întârziat, imediat vă adresați la ghișeul companiei cu care ați zburat (în cazul aeroporturilor mari care au o reprezentanță în acel aeroport) și scrieți o reclamație/plângere în care să indicați obligatoriu: data zborului, compania cu care ați zburat, nr. zborului, să descrieți bagajul (aici ne referim la dimensiune, culoare, eventual anumite semne distincte prin care l-ați marcat, brandul dacă este unul cunoscut și descifrabil). La cerere va trebui să prezentați pașaportul, biletul bagajului (este un bilet mai mic – sticker lipit de biletul pentru zbor) și să îndepliniți un formular tipizat (reclamația de tip P.I.R. – Property Irregularity Report), pe care o să vi-l dea reprezentanții companiei aeriene, unde obligatoriu veți indica adresa și datele de contact.
În cazul în care aeroportul nu are reprezentanța companiei aeriene, vă adresați imedat la Biroul de bagaje pierdute, care mai poate fi întâlnit sub numele „Bagage claim”/„Lost & Found”. Acest departament se ocupă exclusiv cu înregistrarea reclamațiilor/plângerilor pentru bagajele pierdute, deteriorate, inclusiv lipsa de conținut al unor bagaje.
Ce documente trebuie să transmiteți către compania aeriană pentru a fi despăgubiți?
Ce compensații puteți cere? Răspunderea transportatorului aerian şi limitele compensării daunelor survenite în situaţia întârzierii sau pierderii bagajului transportat în avion sunt reglementate, în principal, prin două acte normative internaţionale:
– Convenţia adoptată la Montreal, la 28 mai 1999, pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional;
– Regulamentul (CE) nr. 2027/97 privind răspunderea operatorilor de transport aerian al pasagerilor şi al bagajelor acestora.
Așadar, potrivit acestor acte internaționale, fiecare companie aeriană oferă o anumită sumă drept desbăgubire pentru bagajele clienților săi, în funcție de destinația zborului și de circumstanțele situației în care s-a aflat pasagerul. În medie, se pot acorda în jur de 1.000 de euro per pasager. Deși o să vă pară absurd, companiile aeriane ar putea să vă ceară chitanțe, bonuri, care să demonstreze valoarea bunurilor pe care le-ați avut în bagaj. Aceștia au nevoie de probe concludente că suma pe care o ceriți este justificată.
Important! De regulă, companiile aeriene nu își asumă răspunderea pentru obiectele fragile din bagaj, pentru obiecte de valoare (bijuterii, telefoane mobile, camere video, calculatoare), chei, documente și alte obiecte de acest gen. Pentru a evita excluderea acestora, vă recomandăm să cumpărați o asigurare pentru bagaje, care v-ar ajuta să solicitați o compansație mai mare de 1.000 de euro. Determinarea sumei acordate pentru obiectele probate din bagaj se face cu aplicarea unui grad de uzură de până la 10% pe an din valoarea dovedită a obiectelor. Dacă nu veți putea proba valoarea obiectelor din bagajul pierdut, o să vi se acorde o despăgubire în funcție de greutatea bagajului (20 Euro/kg).
E bine să știți!
Bagaj deteriorat
Pentru bagajul deteriorat/distrus reclamația se formulează imediat după descoperire, dar nu mai târziu de 7 zile de la data primirii bagajului. Reclamațiile referitoare la deterioarea bagajelor sunt examinate în decurs de 3 luni! Dacă ați zburat cu mai multe companii aeriene (conexiuni), atunci această procedură poate dura până la 6 luni! Companiile aeriene își rezervă acest drept pentru a investiga incidentul. Știu, e de-a dreptul frustrant să așteptați atâta timp. Dar, și mai deocheat este faptul că trebuie să demonstrați printr-o chitanță/cec prețul valizei sau valoarea acesteia, pentru a putea primi despăgubirea pe care o cereți.
Trebuie să fiți gata să prezentați tot felul de dovezi pe care o să vi le ceară compania, care să justifice valoarea bagajului, precum și articolele ce au fost distruse. Totuși, chiar dacă nu aveți păstrată chitanța, iar compania a constatat distrugerea valizei, atunci trebuie să vă ofere fie serviciul de reparație a acesteia, fie o altă valiză. În cazul în care aveți chitanța, o să vi se ofere prețul achitat. Convenţia de la Montreal stabileşte că operatorul de transport aerian răspunde pentru daunele suferite de pasageri din cauza deteriorării bagajului, însă, din păcate, prin Convenţie nu este reglementată o procedură de stabilire şi acoperire a daunelor provocate în aceste situaţii, ci numai o limită de răspundere a transportatorului aerian de maxim 1.000 DST (Drepturi Speciale de Tragere), aproximativ 1.200 de euro.
Bagaj pierdut
Companiile aerine utilizează un sistem internațional de căutare a valizelor și, odată găsite, acestea capătă statutul de „bagaj întârziat”, adică valiza urmează să ajungă la proprietar. De regulă, în aceste cazuri, valiza ajunge în posesia pasagerului în maxim 48 de ore. Trebuie să cunoașteți că sunt situații în care se depășește limita de așteptare de 48 de ore. În aceste cazuri, de cele mai dese ori, compania aeriană vă va cere un inventar al bagajului, să descrieți ce articole ați avut acolo. Asta se întâmplă dacă bagajul nu poate fi identificat după caracteristicile exterioare pe care le-ați descris.
Totuși, odată găsit, bagajul vă este livrat la domiciliu gratuit, nefiind necesar să mergeți să-l ridicați. Majoritatea companiilor au un asfel de serviciu și este un drept pe care îl aveți pe deplin. Dacă în termen de 21 de zile nu ați primit bagajul, acesta nu este de găsit nicăieri, sunteți îndreptățit să cereți compensații/despăgubiri.
Bagaj furat
Dacă vi s-a furat bagajul, vă adresați imediat la serviciul de securitate al aeroportului și reclamați furtul, după care anunțați poliția. Veți scrie o plângere în care veți relata cum au avut loc faptele. Veți oferi toate datele Dvs. de contact și veți aștepta rezultatul anchetei. Apropo, dacă credeți că vă poate fi de folos, neapărat, cereți imaginile video din aeroport, ca să puteți stabili făptașul.
Atenție! Dacă compania aeriană nu dă curs reclamației Dvs., nu vă achită despăgubirile cerute, sunteți în drept să vă adresați în instanța de judecată în termen de 2 ani din momentul producerii incidentului.
